Mi-am reprosat de multe ori ca nu pot fi si eu nostalgica. Adica de ce nu oftez si eu dupa mentosanele din copilarie, dupa bombonele Cip, dupa Brifcor si dupa Rapirea din Serai pe peretii camerelor din 2 Mai. Uite astia fac petrecere tematica pt. copiii din anii 80-90, iar mie nu mi se clinteste o geana! Sint o insensibila! Nu ma intereseaza prea mult nici macar ce-am facut anul trecut, darmite in copilarie. Doar senzatiile de atunci ma enerveaza ca nu mi le mai amintesc, cind adormeam fara nici o responsabilitate (acum inainte sa inchid ochii imi vin in minte toate facturile si chitantele din viatza mea), cind adormeam fara sa planific nimic pentru ziua de miine, decit daca era de plecat in vacanta. In rest? De ce as plinge dupa ceva ce-am trait si nu m-as bucura pentru ceea ce vine, pentru viitor, ca aici mi se pare partea cea mai interesanta a vietii mele :)Totusi, conducind-o pe Tigrutza decapotata astazi, am facut un exercitiu de vointza si am pus un cd pe care mi l-au dat moka la o benzinarie din Constanta. Interesante piese, toate din ’80, dar enervante rau pentru gusturile mele de acum. Ei! Imi spun, iar incepi? Ia ai tu rabdare. In plus, daca pui o piesa mai sensibila, tare, n-o sa te mai injure toti ca i-ai claxonat ca n-au acordat prioritate. Vei fi o femeie sensibila, la volan! Pacat ca nu ti-ai pus si o esarfa roz, asha si vreo 50 de bratzari pe o mina! :)
Ei, bine…si conduceam eu si ascultam de mama focului:”Words, don’t come easy to me” lalalalaLALA! Zic:ha! hai ca merge asta! Si incercam sa-mi amintesc versurile si ce naiba faceam ascultind-o acum 100 de ani.
Cind, din fericire, in fatza mea a aparut “Soferul iadului”, cel putin asa scria pe parbrizul din spate. “Ei, sa mori tu ca esti soferu’ iadului! Ia sa vedem frate cum conduce soferul iadului" :) Am schimbat cd-ul, am marit viteza si am uitat instant de trecut.
Deh, sint irecuperabila…
P.S. Din CD cinta Zero:” Sunny days, look around you now/Find a place where you can't be found/Don't be scared/Dreams will take you so far away...”
Ce faci Diana, ne-ai lasat cu ochii in soare. Si ce s-a intamplat dupa cursa cu soferul iadului nu ne zici? :((
ReplyDeleteAaaa, pai soferu' iadului conducea cu 30 la ora, da' ne-a depasit un turbat de Ilfov, cu o rabla tunata :)
ReplyDeleteVai, deci urasc anii 80 pentru piesele alea! Gizas, mai bine Maical Gecsan.
ReplyDeletehttp://www.youtube.com/watch?v=pEVj2_9Fojo
Si oricum cu tzoacla va depaseam pe toti! :)
Si totusi cred ca ti-ar sta absolut GENIAL cu o esarfa roz la gat, ascultand muzica anilor '80, nostalgica, cu niste ochelari de soare tipici anilor '80, dar conducand pe autostrada, si logic cu viteza:D
ReplyDeleteAcum stau si ma gandesc daca nu cumva esarfa ar fii mai bine sa o agati la oglinda:)
ReplyDeleteCat despre nostalgie...cred ca e bine ca din cand in cand sa mai uitam de facturi, rate, impozite bla bla bla si sa adormim zambind, visand la ceva frmos cu e copilaria, adolescentza....zile cu soare si dimineti cu roua, nopti instelate si la un amurg de vis:) ar fii o gura de oxigen in viata asta si asa plina de crize si recesiuni....putin optimism nu cred ca strica niciodata:) P.S. Diana, tot "THE BEST" ramai:*:*:*
ReplyDeleteAhahahahaha. Genial povestit. Parca te si vad. Imi si imaginez un mic filmulet de desene animate cu toata intamplarea ihihihihihi
ReplyDelete