N-am apucat ieri toata ziua sa scriu si sa va povestesc cum am vazut eu evenimentele zilei de 11 ianuarie, ziua in care s-au implinit 20 de ani de radio liber in Romania.
La ora 1 ajung la Universitate. Lume multa la etajul 4, unde si-a avut sediul primul post de radio liber, din Romania. Liber si ilegal, pentru ca de fapt nu existau legi, frecventza am luat-o cu japca, cum am nimerit si noi ceva banda libera, in est. Nu existau radiouri in banda vest pe vremea aia, ci doar rablete sovietice amplsate in bucatarie, sa asculte lumea dimineatza melodia preferata.
Sala era ticsita cu panouri impodobite cu o sumedenie de poze, scrisori, proteste si articole din ziar, de acum 20 de ani (ne-am contrazis 3 ore intr-o sedintza anterioara, ca in final sa iasa ce-a iesit).
(Codruta si cu mine. Singura poza impreuna, din pacate. In dreapta-Gabi Stoian)
Lume multa deja, au fost foarte punctuali toti. Fetze vechi, unele de nerecunoscut, altele neschimbate, de parca timpul s-ar fi oprit in loc.
N-a durat mult si ne-am transformat in copiii de 20 de ani care eram cindva. "Ba, pune ma panou' ala mai sus. Cicirica, lasa textele si treci la treaba. Ba da io nu vorbesc in public, ca am emotii. Da la City veniti, da? Bai Iuliane, da ce pana mea facem cu bauturile? Frate, da cine-i asta, ca io n-am fost coleg cu el. Matei Vartosuuuuu? Sa dea dreq de l-am recunoscut, cu coama asta!"
La un moment dat Codruta si Ligia ne-au invitat pe fiecare la microfon, am zis care ce-a apucat, nimeni nu si-a pregatit nici un discurs, exact ca acum 20 de ani - improvizam. Si eram lesinati de emotii. Oare cum pot fi atit de emotionati in fatza microfonului niste oameni care au vorbit la radio in direct ani de zile-habar n-am.
(Bogdan Tomulica. Comenteaza "meciul" de la Universitate :)
Au urmat interviuri pentru presa, poze si pupaturi. Ne vedem la party, diseara.
Ora 16.00. Ajung la sala unde avea sa se tina party-ul si-mi dau seama ca n-am cum sa mai ajung acasa si nici macar la City FM, unde am fost cu totii invitati. Imi dau seama si ca nu aveam muzica. Apelez la un prieten, sa-mi trimita pe mail (multumesc Adi!!!). Descarc 2 ore piese de pe vremea lui Pazvante Chiorul, hehe. Intr-un final reusesc, cu netu' vietii, care mergea precum camila prin noroi! :)
Pe la 19.30 incep sa apara, unul cite unul. O ora mai tirziu descopar ca Octavian Pescaru, pe care il admiram comentind meciuri la tv e Mamedu, fostul meu coleg. Citeva ore mai tirziu aveam sa-l intreb extrem de nedumerita: "Bah, da de ce dracu e pokeru sport?" :) Bowlingu mai inteleg, ca te mai misti, da pokeru? "Boooling" zice Bogdan Serbu. Asa se pronuntza corect "Boo-ling"! Pai vezi Mamedule, ca nu stiu sa pronuntz? Degeaba zici ca te-am speriat pe vremuri stresindu-te sa pronunti corect englezismele :)
(Octavian Pescaru, zis Mamedu)
(Bogdan Serbu il streseaza pe Sherban Huidu)
La 11 seara ne uitam la Realitatea tv unde plecasera Codruta si Klinger. Dupa jumatate de ora n-am mai rezistat ":hai bah ca doar e party, nu e cinematograf". Ceva mai tirziu ai nostri se intorc de la Realitatea, cu 2 prieteni: Serban Huidu si fostul nostru coleg, Mircea Radu. Isi fac toti poze cu ei. De amintire. Intre timp Galina scrie diplome de "fondator FM". Pe spatele lor fiecare cere autografe de la colegi, ca-n oracol, pe vremea liceului, ca cine stie cind ne revedem.

Pe la 2 noaptea filozofez in gindul meu:"bah, da eu chiar nu sint un animal social. Nu-mi plac petrecerile. Im place sa stau acasa, la fel de mult cum imi place si o excursie in Madagascar. Dar petrecerile nu-mi plac neam. Constat abia acum ca nu mi-au placut niciodata. Mai ales cind lumea te intreaba de ce nu dansezi, de ce nu te distrezi. Da' am dansat vreodata? De distrat insa m-am distrat, va garantez. Desi din cind in cind mai venea directorul restaurantului sa ma roage sa dam muzica mai incet. "Asa boxe n-a avut nimeni nici la nunta, doamna Diana", spunea el :)
(Corina Radulescu, Liliana Homocea si Alex Preda)
Am plecat toti acasa dupa 3 si jumatate dimineata. A doua zi fiecare a scris un thank you note, pe mail. Al meu e aici, pe blog. Multumesc mult dragi colegi, iar acum Back To The Future. "Bah, shit, e crizaaa!"
P.S. Din pacate nu am cum sa pun mai multe poze pe blog, ca le-as fi pus pe toate...
Degeaba zici ca nu-ti plac petrecerile. Te contrazic. Unele dintre cele mai cool le-ai organizat chiar tu: kitch party, remember? Discotecile de la Mamaia? Primele gagici dj- eu si cu tine? Distractia de la sedinte, interminabilele sedinte, in care sindicatu' Florescu-Singer ii facea zile amare lui Klinger? Hlizirile de pe post? Drumurile prin magazine? Rochita ta rosie pe care mi-ai daruit-o pentru ca m-am indragostit de ea? Era atat de feminina si delicata, nu semana cu niciuna dintre noi! O purtam cu blugi in dezaprobarea ta publica. "Ba, Floruto, Woodstock-ul a murit demult...!" Esti sociala si stii sa te distrezi. Multumesc Diana si all.
ReplyDeletePS Tre musai sa ne facem poze fancy cu sindicatu'!
ma bucur ca v ati distrat bine si felicitari pentru reusita sarbatorii!
ReplyDeleteCodruta, e clar: trebuie sa-ti faci blog, ca scrii prea frumos! :) M-ai impresionat rau acum...chiar nu mai stiam de rochia rosie...si acum c-ai zis mi-am adus aminte de pantalonii de stofa a lui Zetone, cu vedere la glezna :) Pe aia nu stiu in ce curent sa-i incadrez :)
ReplyDeletesi ca tot ai zis de sindicat, gata, noi nu mai protestam la nimic? ia te rog sa te gindesti pina miine la un prostest serios impotriva lui Klinger :)
am auzit ca a fost super misto, eu am aflat la ceva timp dupa ce s-a intamplat evenimentul.
ReplyDelete