Oscar, femei, criza și Discovery Channel

Sînt atâtea subiecte despre care aș vrea să scriu în fiecare zi, atâtea lucruri care îmi trec pentru o secundă prin cap, atâtea raționamente, (logice sau mai puțin logice), dar până la urmă decid să le las acolo de unde vin, în mintea mea, să dospească, să mai prindă rădăcini, că poate într-o zi am să scriu despre ele. Numai că ziua aceea nu mai vine, trece luna, trece anul și tot nu mă hotărăsc. Așa că azi am să scriu câte ceva fără să analizez prea mult, idei, așa cum îmi vin în minte.

Premiile Oscar - mare subiect, că a câștigat o femeie regizor... eu am adormit la finalul filmului ei (The Hurt Locker). Mai degrabă m-a fascinat filmul lui Tarantino, pentru că aici trebuie să ai geniu, nu sexul potrivit...și să mă ierte Dumnezeu, dar Mo'Nique, negresa care a luat premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar (filmul Precious) n-a făcut cine știe ce, noroc de culoarea pielii, care a determinat-o pe Oprah Winfrey să-i facă o reclamă colosală în talkshow-ul ei, urmărit de milioane de americani.

Cât de tare a fost Sandra Bullock că s-a dus să-și ia Zmeura de Aur! S-ar fi dus și dacă nu ar fi fost nominalizată la Oscar?

Sărind de la una la alta - primesc azi pe mail un articol de pe un blog, despre o femeie care susține că se simte mai bine fără tocuri cui și că le admiră pe braziliencele corpolente, în șlapi și fără machiaj. O altă extremă, adică. Mă întreb când vom scăpa de clișee, de femeia regizor, bărbatul regizor, femeia-femeie și femeia-bărbat... parcă am vorbi despre specii diferite. Personal îmi trăiesc viața după cum simt pe moment, uneori mă fardez și mă îmbrac, mă duc la mall ca o pițipoancă veritabilă și mă zgâiesc la toate nebuniile, alteori ies în șlapi și-mi protejez ochii de fardurile promovate atât de agresiv peste tot. Respir în felul meu, fără a mă gândi ce crede lumea, fără a face filozofie pe tema asta. Pur și simplu exist și mă manifest după sufletul meu.

Tembelizorul. O mare invenție. Dar vreau să renunț la 90% dintre canalele oferite. Vreau un pachet care să conțină Discovery, Zone Reality și National Geographic. Așa le-am și sortat. Dacă vreau să mă uit la știrile Pro Tv de exemplu, trebuie să butonez serios, ca să ajung la capătul listei de canale. Din păcate însă, am observat că în ultima perioadă sunt multe reluari pe Discovery. Aștept noutăți. Și visez la ziua în care știința o va lua în clasamente de audiență pe Bianca lui Bote! :) Nu-mi vine să cred ce fac fetele ăstea pentru a deveni vedete. Și nu-mi vine să cred că le și merge, asta e și mai grav.

Criza...mă uit pe net, că în Detroit încep să dărâme cartiere părăsite și mă gândesc dacă scenariul va fi posibil și în București.
Vânzările de mașini au scăzut incredibil, nimeni nu ar fi prevăzut ceva atât de drastic. Încep să visez la un trafic omenesc...în același timp mă gândesc și la atâtea vieți, atâtea destine... Încotro? Oare criza ne va salva de la degradare sau ne va băga și mai mult în mocirlă? Ne va uni sau ne va despărți iremediabil, fiecare pentru el?
Și oare chiar e nevoie de atâtea produse diferite, de atâta consum? Și de ce comercianții câștigă mai bine decât producătorii? Vom reveni la normal vreodată? Dar ce este normalul, doar o altă categorie?

Reuters cere declansarea procedurii de insolvență pentru Realitatea TV si NewsIn, după ce anterior, agenția de presa Mediafax a solicitat si ea intrarea in insolvență a televiziunii Realitatea TV, pentru datorii de 50.000 de euro. Ce înseamnă să fii bogat, să fii Vântu? Ce înseamnă să nu plătești pentru tot ce ai? Să fii privit ca un om bogat, fără să fii? Toți oamenii bogați de care aud au datorii mari, nu plătesc salariile, angajații, serviciile. Până la urmă, cât de bogați sînt?
Aș mai scrie, mai am subiecte, dar am sărit cam mult de la una la alta astăzi. BRB.